In fiecare an calendaristic Pastele isi schimba data, calculata in conformitate cu calendarul solar-astronomic, dar este intotdeauna intre 4 aprilie si 8 mai. Sarbatoarea crestina celebreaza in aceasta zi Invierea Domnului Iisus Hristos. Ziua de sarbatoare este precedata de o intreaga saptamana, numita “saptamana patimilor” in zilele de miercuri, joi si vineri, pe perioada carora se efectueaza diferite obiceiuri si se respecta un rand de interdictii In ziua de miercuri nu se efectueaza lucru femeiesc – tricotat, cusut, tesut. Joia, numita si Joia cea Mare, este dedicata vopsirii oualor. Ouale de vopsit se aduna de luni, dar cel mai bune se considera cele ouate chiar in ziua de joi. Se pregateste un numar mare de oua, deoarece in afara de cele pentru casa, trebuie sa se faca si pentru nasi, copii, pentru toti care intra in domiciliul Dumneavoastra, deoarece in caz contrar norocul va dispare din aceasta casa. Primul ou vopsit trebuie sa fie obligatoriu rosu si se crede, ca acesta detine o putere magica. Cu acesta se freaca obraji copiilor, pentru a fi sanatori si rosii. In unele regiuni ale tarii acesta se pastreaza pana in Joia cea Mare a anului urmator si dupa starea continutul lui se prezice, iar in alte locuri exista obiceiul de a se ingropa in camp de Sf. George (6 mai), pentru a-l ocroti de grindina.

Vopseaua rosie se obtine din crimson sau oregano, cules de Sanziene si uscat. Ouale se spala cu apa, in care este amestecata cenusa si se fierb in apa cu suc de varza sau alaun. Vopsirea se face de catre femeia cea mai in varsta, iar impodobirea suplimentara – de catre fete. Ouale vopsite si impodobite cu motive geometrice vegetale si alte motive se numesc “perashki”, oua scrise. Joia cea Mare si urmatoarele sase zile de joi pana la Ziua Inaltarii Domnului se respecta pentru prevenirea impotriva grindinii, de aceea femeile nu trebuie sa spele, sa tease, sa bata cu batatorul, sa coase. In aceasta zi exista un obicei de a se reannoi aluatul, fapt care se face cu plante in aluat. Din acest aluat nou si tanar in ziua urmatoare de vineri – se pregatesc paini rituale speciale Painea de Pasti rituala este de diferite tipuri si este destinata pentru masa de sarbatoare familiara, pentru botezator si rude, pentru nasa lazarita. Dupa forma painea este rotunda, alungita sau din bucatele separate de aluat impletite. Acestea se numesc yaychelnik, kukulnik, pasca, cozonac de paste. Pregatite cu untura si unse cu galbenus de ou, acestea sunt elementul de baza pentru mancarea din aceasta zi. Deaspura painii inaintea de a se coace se pune si un ou sau cateva oua, unde in diferite regiuni ale tarii acesta poate fi vopsit sau nu. Deobicei in ziua de sambata, numita Sambata Mare, femeile merg la cimitir, unde dau mantuire mortilor din oua si paine. Painea destinata nasului, se duce de catre tinerii casatoriti pana la casa lui in ziua sarbatorii – duminica. Impreuna cu aceasta ei duc si oua vopsite. Gazdele de asemenea ofera tinerilor casatoriti oua. Astfel de vizite se efectueaza si in casa fetei si se numesc inchinare. Fetele, care au pastrat post (nu au vorbit) nasei de la Florii pana la Pasti, in acesta zi merg la aceasta si fiecare dintre ele duce cu ea cozonacul nasei. Acesta este pregatit de catre mama fetei, colorat si impodobit cu oua rosii. Fetele saruta mana nasei si din acest moment, dupa ce au cerut iertare acestea pot sa vorbeasca. Atunci cand se aduna toate, acestea fac o masa comuna, iar dupa aceea nasa le conduce pana la capatul satului, unde in inaltimea arborelui crenguit este legat un leagan si toate se leagana. La aceste “leagane” sunt prezenti si baietii, pot sa se legene si copii. Pastele se sarbatoreste trei zile, unde prima zi este duminica, atunci cand dupa slujba solemna bisericeasca se schimba felicitari si toti se ciocnesc cu oua vopsite. Persoana al carui ou este cel mai tare – “zdravanul”, va fi sanatos pe tot timpul anului. Lumanarea de la slujba bisericeasca se duce pana in casa, unde toti raspund, gustand putin ou si paine rituala. Cojile de ou se pun deasupra pragului superior al usii, pentru a nu intra raul in casa. Deabea dupa aceea incep sa se hraneasca. Lunea, in unele regiuni exista un obicei numit rostogolirea oualor, de aceea si ziua se numeste lunea rostogolita. Impartiti in doua grupe, una in fata celeilalte, fetele si baietii rostogolesc ouale rosii intre ei. Acest lucru se face pentru fertilitate si impotriva grindinei. Miercurea dupa Pasti in Vestul Bulgariei se joaca o hora speciala, numita Hora Ladino, iar in regiunea Burgas – jocul ritual Mara-ilishanka. In ambele cazuri interpretii sunt fete si femei. Hora Ladino, se joaca in cerc, se taie de trei ori de femei cu carpa deasupra lantului, iar dupa aceea de catre baieti cu bete in maini. Mara-ilishanka este o papusa, facuta din doi papuci – rosu si galben, impodobita cu voal alb ca mireasa si imbracata in camasa de barbat. Fata care deja a lazarit si are parintii vii, poarta papusa, facuta in casa in care nu a decedat copil si umbla prin sat, indrumata de catre celelalte fete. In locul care de asemenea se numeste Mara-ilishanka, acestea se aranjeaza in semicercuri, unde cel interior este condus de catre fata care poarta papusa. Aceasta o tine cu mana dreapta in fata celor doua lanturi, fetele doua cate doua canta, aceasta preda papusa la una dintre fete, iar aceasta la urmatoarea, randuindu-se pe ambele lanturi. In acest fel se enumereaza toate participantele, pana cand papusa ajunge din nou la prima fata. Dupa aceea ele trec prin sat si langa rau desfac papusa rituala, o intopesc in apa, iar fetele isi spala fetele. Acest obicei se face, pentru ploaie si fertilitate, impotriva grindinei si a bolilor rele. Toata saptamana dupa Pasti este renumita ca luminata, alba, duminica Tomei.